Don't look back ! *Part 15*

Mai repede de cat ma asteptam , a sosit partea a15-a a povestii "Cristian and Alex" . Sper sa va placa. Am muncit destul de mult la ea si desi mi-am neglijat anumite responsabilitati legate de scoala(maine am simulare pentru bac,dar ce mai conteaza: )) ?! trebuia sa scriu :P) pentru a o termina, eu zic ca a meritat.
Daca nu ati citit primele parti nu uitati sa o faceti inainte de a citi a 15-a parte. Celelalte 14 parti le puteti gasi pe blog prin scurtaturile de mai jos:

Partea 1
Partea 2
Partea 3
Partea 4
Partea 5
Partea 6
Partea 7
Partea 8
Partea 9
Partea 10
Partea 11
Partea 12
Partea 13
Partea 14

                       

Il tineam in brate de cateva minute bune, dar inca mai plangea usor. I-am sters o ultima lacrima si l-am sarutat pe par. S-a culcusit mai bine in bratele mele si parea sa revina usor la normal. Si-a ridicat privirea spre mine si mi-a multumit.

-Cristian, nu ai pentru ce sa imi multumesti. Nu stiu acum ce e intre noi doi, nu stiu unde se va ajunge, sau ce vom face, dar de un lucru sunt sigur, insemni  foarte mult pentru mine. Mi-a zambit un pic incurcat si si-a asezat din nou capul pe umarul meu.

Ii simteam caldura corpului sau si ma linistea acest lucru. Nu puteam inca reactiona la cele auzite cu doar cateva minute in urma. Cristian fusese victima unui abuz...nu puteam pronunta celalalt cuvant care ar fi definit mai bine ceea ce se intamplase cu el, era prea dureros  sa ma gandesc la acel cuvant. Ce aveam sa fac? Ce aveam sa spun de acum inainte, trebuia sa vorbesc cu el,sau sa ingrop totul asa cum facuse el. L-am privit ingrijorat, acum se explicau multe, acum lucrurile deveneau clare, puteam intelege de ce colegii lui se purtau asa cu el, stiau de asta de la Mihut, el le spusese o parte a povestii, iar Cristian fusese marginalizat pentru asta. Mi-era mila de el, de toate lucrurile prin care trecuse inca eram intrigat de modul in care suportase trauma. M-am intrebat de ce nu ramasesera si semne in comportamentul lui. Cu siguranta, daca nu mi-ar fi spus, nu as fi banuit niciodata. Reusise intr-un mod sau altul sa ascunda foarte bine in el cele intamplate. Inca o data imi dovedea cat e de puternic. Mi-a trecut prin minte ce as fi facut in situatia lui si m-am infricosat doar gandindu-ma ca as putea pati asa ceva.

Il managaiam in continuare pa cap cand de o data se misca usor tensionat si ma intreba:

-Ti-ai schimbat parerea despre mine? In vocea lui se simtea teama.

Partea a 15-a pe drum

Desi saptamana asta e foarte aglomerata din cauza pregatirii pentru bac, scoala si probleme personale, incerc sa imi fac timp si pentru blog. Partea a 15-a a povestii "Cristian and Alex" va apareain cateva zile, cel tarziu duminica. Dar pentru asta am nevoie de ajutorul vostru. Ce ati vrea sa se intample? Aveti ceva sugestii? Cum ar trebui sa se continue povestea? Voi scrie tinand cont de ideile voastre.

The dark happening from the past... *Part 14*

Uite ca am ajuns si la postarea a 14-a a povestii "Cristian and Alex Story" . Sper sa va placa :)
Pentru sugestii si ganduri nu ezitati sa dati un comentariu :) poti da comentariu chiar daca nu esti inregistrat, il poti da ca si anonim.

 Multumesc pentru suportul vostru :)








Inainte de a citi partea a 14-a nu uita sa citesti celelalte 13 parti daca nu le-ai citit deja :

Partea 1
Partea 2
Partea 3
Partea 4
Partea 5
Partea 6
Partea 7
Partea 8
Partea 9
Partea 10
Partea 11
Partea 12
Partea 13


Stateam cu capul pe pieptul lui si imi doream ca acel moment sa tina pentru totdeauna, ultimele lacrimi mi se uscasera pe obraz. Furtuna de mai devreme din sufletul meu luase sfarsit, eram linistit, oarecum. Mi-am ridicat privirea spre el si l-am intrebat daca e bine. Mi-a zambit si mi-am dat seama ca nu imi poarta resentimente.
Nu stiam ce sa mai cred despre mine, despre ce sunt, despre ce vreau. Cu cateva minute in urma imi doream sa il am pe Cristian in patul meu si sa fac dragoste cu el, desi acest lucru ma inspaimanta intr-o mica-mare masura. Dar in momentul urmatorul totul se oprise, nu imi puteam da seama de ce, nu stiam ce sa mai spun sau ce sa mai cred… Oare nu eram atras sufiecient de Cristian, el era problema sau pur si simplu toate prejudecatile mele nu imi permiteau libertatea de a merge mai departe? Ma uram pentru ca nu puteai sa ii ofer baiatului superb de langa mine ceea ce merita. El ma dorea, eu eram ceea ce el vroia in acel moment si eu stricasem totul. Nu am mai avut putere sa ma mai uit in ochii lui asa ca mi-am lasat capul pe pieptul lui .

I can't do this... *Part 13.1* de Trixie D. LeStrange

Din nou Trixie D. LeStrange revine cu o continuare a povestii mele "Cristian and Alex story". Aceasta e varianta ei a partii a 13-a care a aparut acum cateva zile si o puteti gasi aici :) . Mie mi-a placut mult ce a scris ea si am vrut sa impart si cu voi creatia ei :) .

Tin sa specific inca o data ca acest text este o alta varianta a partii a 13 "I can't do this..." din ciclul "Cristian and Alex Story". 

Referitor la partea a 14, va aparea in curand, sper sa fie gata pana la sfarsitul saptamanii , asa ca stati cu ochii in patru ca e pe drum :)

Spor la citit si astept pareri si nu uitati sa ne dati un like si sa distribuiti articolul pe retelele de socializare. Multumim :)

Daca vreti sa scrieti si voi pe blog o puteti face foarte usor. Trimiteti articolul sau creatia voastra pe mail la klau_sun@yahoo.com si ea va aparea pe blog :)

- De ce... ? interbasem scurt, uitandu-ma in ochii sai speriat.

            Cristian se uita la mine neintelegator, si o umbra de tristete se asternu pe chipul lui. Se puse langa mine, pe zapada, luandu-mi mainile intr-ale lui. Ma privea atent, stiam ca imi analizeaza trasaturile si imi venea sa intru in zapada de rusine. Oare isi daduse seama ca nu stiusem... ?

            - De ce? Pentru ca mi-am dorit la fel de mult cum si tu ai dorit-o.

            Se apropie de mine si imi saruta fruntea, apoi ma lua in brate.

            - Cristian, nu e ... nu e gresit? intrebasem sovaind. Aproape ca imi venea sa plang de fericire, dar, in acelasi timp, mi-era teama. Daca fuseseram vazuti de cineva? Daca ar fi aflat parintii si ne-ar fi despartit? Sau... Sau daca el doar se juca?!

I can't do this... *Part 13*

Dupa multe intamplari mai putin placute care m-au pus oarecum la pamant in ultimele cateva zile,am reusit  in sfarsit sa scriu si parte a 13-a a povestii "Cristian and Alex story" . As vrea sa dedic aceasta scriere, impreuna cu toate celelalte 12 parti tatalui meu care din pacate nu mai e langa mine, dar care stiu ca ma vegheaza de undeva de sus. Dumnezeu sa-l ierte.
Te iubesc, tata, si mereu mereu vei fi in inima mea!

Aceasta parte as vrea sa o mai dedic si iubitului meu si prietenilor care au fost alaturi de mine : Costin, Bogdan, Alex si T.G.. Daca am uitat pe cineva imi cer scuze. Va multumesc tuturor !


Inainte de a citi partea a 13-a nu uita sa citesti celelalte 12 parti daca nu le-ai citit deja :





Partea 1
Partea 2
Partea 3
Partea 4
Partea 5
Partea 6
Partea 7
Partea 8
Partea 9
Partea 10
Partea 11
Partea 12

Spor la citit si astept pareri :) astept comentariile voastre !

A durat mult,foarte mult pana cand si-a departat buzele de ale mele  . Si-a deschis brusc ochii si m-a privit fericit. Era o privire plapabila,fericirea lui  umplea aerul rece al iernii. Mi-a zambit intr-un mod total diferit de cum o facuse pana acum, dintr-o data parea schimbat de cum il cunosteam, disparuse de pe chipul lui tristetea aceea permanenta si nesiguranta pe care le vazusem de atatea ori. Am incercat sa spun ceva, dar cuvintele mi s-au oprit in gat. Daca ii spulberam  fericirea atat de inocenta? Mi-am inchis ochii temator, nu stiam cum sa ma simt, nu aveam idée ce trebuia sa fac, de fapt, ce facusem?! M-am uitat din nou in ochii lui si pentru o clipa am simtit ca el stie ce se intampla cu mine, stie ce e in sufletul meu, stie ce temeri am si ma intelege perfect. Parea sa spuna: “am trecut si eu prin asta, stiu ca e infricosator, dar asa e la inceput, asa e intotdeauna noul, nu te speria,  incearca sa gandesti cu sufletul si totul va fi bine”.

Oare asa avea sa fie?! Ce facusem? Ce eram? Pentru un moment imi trecu prin minte reactia parintilor mei. Ce ar fi spus ei? Cum ar fi reactionat daca m-ar fi vazut aici, cu Cristian, sarutandu-ma. Nu avea cum sa fie bine, oricat de mult incerca  el sa ma convinga ca era in regula. M-am intristat la gandul acesta. Tocmai facusem o greseala.

He and his grandma dancing to Rack City

Am gasit filmuletul asta pe facebook si imediat mi-a atras atentia. E foarte tare,asta e tot ce pot sa spun! Bunicuta e dementiala:)) simte muzica:)) .

Un plus este si tipul(se pare ca are doar 13 ani si il cheama Frank Twitchy)care e o bunaciune:)). Sper sa nu fiu acuzat de pedofilie ca am spus asta:))


Partea a 13-a din povestea "Cristian and Alex Story" va aparea maine sau cel tarziu poimaine. Pana atunci ENJOY THIS CLIP!!!

Luke and Noah's Top 10 Kisses

Am gasit filmuletul asta pe net si am simtit nevoia sa vi-l impartasesc si voua. E un top al celor mai frumoase 10 saruturi ale cuplului american Luke si Noah din serialul "As the world turns".

Sper sa va placa:) !

Favoritul meu e numarul 10 :)) , ciudat, e pe ultimul loc dar cu toate acestea imi place cel mai mult.

Voua care v-a placut cel mai mult?

E cool sa fii gay ?!

 Astazi am citit din intamplare un articol despre drepturile gay si despre cum vedetele lupta pentru aceste drepturi. Printre aceste staruri care fac tot posibilul de a pune intr-o lumina cat mai buna lumea gay, se numara si Lady Gaga. Ea mi-a atras atentia pentru ca  a vorbit despre gay inca de cand a aparut in industria muzicala. A avut mai multe actiuni in acest scop si nici in prezent nu se fereste de fiecare data cand are ocazia sa vorbeasca despre faptul ca persoanele cu altfel de orientare sexuala decat cea hetero, trebuie privite cu normalitate si acceptate drepturile lor.

Pana aici toate bune, numai ca problema vine din acest punct. Cititnd comentariile, am observat ca foarte multi vedeau acest progres al Gagutei ca o forma de publicitate. Acest lucru m-a starnit oarecum, intrucat eu nu vad chiar asa lucrurile.

The most beautiful kiss! *Part 12.1* de Trixie D. LeStrange

Zilele trecute am fost contactat de Trixie D. LeStrange in legatura cu povestea "Cristian and Alex Story" si m-a intrebat daca poate scrie continuarea. Am zis ca de ce nu, intial dorind sa vad cum e vazuta relatia dintre cei doi din alt punct de vedere. In seara asta am avut insa placuta surpriza sa primesc o alta varianta a partii a 12-a povestii, pe care am scris-o cu cateva zile in urma. Mi-a placut asa ca am ales sa o public.
Astept parerile voastre :) si de ce nu si texte de la voi. Trixie D. LeStrange a spart geata, incercati si voi si trimiteti-mi textele voastre la klau_sun@yahoo.com.

Tin sa specific inca o data ca acest text este o alta varianta a partii a 12 "The most beautiful kiss" din ciclul "Cristian and Alex Story". 

Partea a 13-a a povestii va aparea cat de curand :)

Timpul zburase mai rapid decat as fi crezut c-o poate face. Imi doream sa ajung mai rapid la bunicii mei, la munte. Era ciudat, dar eu si Cristian... Parca ne apropiam tot mai tare. Regretam enorm si acum cat de mult il judecasem la inceput si eram furios pe ceilalti colegi care il izolau.

            El era singur, iar pe mine ma durea asta. Fusese singur atata timp, pana ce ma castigase pe mine. Credeam ca paravanul dintre noi disparuse de ceva timp, dar iata, nu era asa. Inca de la acel apel al sau, cand eu nu ma comportasem tocmai bine, parca eram reci.    

            Nu imi parea rau ca vine cu noi,doream sa se bucure si el, si mama sa. Era o femeie buna si crescuse un baiat la fel de bun, de care sigur era mandra. Pana si eu eram mandru ca eram prietenul sau si doream sa ii fiu aproape, dar, in acelasi timp, constatam ca ar trebui sa il tin un pic departe de mine.

            In sufletul meu se petrecea ceva ciudat, nu pricepeam nicidecum ce. Mi-as fi dorit sa imi pot analiza sentimentele, sa stiu ce e in neregula cu mine si cu modul meu de a ma comporta. De fiecare data cand Cristian ma luase in brate, simtisem cum tot trupul mi se inunda de caldura, o caldura de foc ce ma facea sa ma simt bine, dar si ciudat.

            Intr-un final, zilele trecura. M-am trezit foarte de dimineata cand trebuia sa plecam, si mi-am facut o cafea. Am apucat sa mananc un sandvich, fericit ca am asa o mama care se gandeste la mine. Ea ma stia mai bine ca oricine, cunostea nevoile mele si niciodata nu uita sa ma faca fericit.        

            Am infulecat rapid, uitandu-ma pe ceas. Era 6:12. Stiam ca trebuia sa plecam in curand si ii asteptam ca pe ghimpi pe Cristian si pe mama lui. Voiam sa se simta bine, speram sa le putem oferi o vacanta de vis. Stiam prea bine, sau cel putin banuiam, ca prietenul meu si mama sa nu avusesera o vacanta de prea mult timp. Femeii oricum ii facea bine un pic de relaxare, avand in vedere ceea ce suferise in urma cu nu foarte mult timp.

            Fara sa vreau, amintirea aceea imi reveni in minte. Mersesem cu buchetul de flori la mama sa, iar el, fericit, ma imbratisase. Acea caldura placuta, trupul sau imbratisandu-l pe-al meu... Apoi patul. Nu as fi putut niciodata uita acea amintire. Imi plansese in brate, avusese incredere in mine, parca ne lega ceva, ceva foarte strans.

Placut surprins

Navigam pe facebook hai hui si din intamplare am dat peste o piesa foarte frumoasa, e ceva mai veche, dar acum intr-o noua abordare care m-a lasat cu gura cascata.

Pana soseste partea a 13-a din "Alex and Cristian story" va las sa ascultati aceasta melodie superba .




Si ca un bonus ceva bun de la mine :P

The most beautiful kiss! *Part 12*

Spor la citit . A sosit si a 12-a parte!!!

Nu uita inainte de a citi partea a 12-a sa le citesti pe celelate 11  pe care la gasesti mai jos:

Partea 1
Partea 2
Partea 3
Partea 4
Partea 5
Partea 6
Partea 7
Partea 8
Partea 9
Partea 10
Partea 11


  Cele doua zile au trecut si momentul plecarii a venit mult mai devreme decat mi-as fi dorit. Nu mai vorbisem decat  de 2 ori cu Cristian in aceasta perioada. N-am avut multe sa ne spunem, m-a sunat doar sa ma intrebe ce ar trebui sa isi puna in bagaje. Mi-as fi dorit sa nu sune, desi simteam nevoia sa vorbesc cu el. Chiar si cand mi-a telefonat  simteam ca asta e mai mult o scuza ca sa ma auda.
   Mama a vorbit cu mama lui Cristian de cateva ori si au stabilit toate detaliile. Totul era bine, mai putin eu. A fost pentru prima data cand nu am fost la fel de entuziasmat de aceasta vacanta. Ai mei au observat aceasta schimbare, desi am incercat sa maschez acest fapt cat de mult puteam, invocand motive puierile ca oboseala sau pur si simplu faptul ca am o stare mai proasta.

                                                                       * * *
   Ceasul mi-a sunat parca mai incapatanat decat in alte dimineti, l-am oprit in incercarea de a mai atipi la loc. M-am zvarcolit un pic in pat, dupa care neavand somn m-am ridicat, mi-am facut programul de dimineata si mi-am coborat bagajul. Celelalte lucruri erau deja pregatite, mama avusese grija de toate inca de seara. Tot ce mai ramanea de facut era sa ii asteptam pe Cristian si mama lui.
   Soneria de la intrare s-a auzit si am stiut ca momentul pe care incercam sa il imping cat mai departe de timpul prezent sosise. Usa s-a deschis si i-am putut zari pe cei doi musafiri de langa fereastra unde ma postasem  urmarind activitatea din curtea interioara. Am oftat scurt simtind ca  greul abia acum avea sa urmeze. Mama i-a intampinat pe cei doi si m-am dus si eu si am dat buna ziua plictisit. Cristian s-a uitat incordat la mine, probabil ca simtea ce era in interiorul meu. De multe ori credeam acest lucru. Avea darul de a privi dincolo de vorbele si gesturile mele asa cum faceam si eu cand observam ca are o problema pe care nu vrea sa o discute cu mine. Din acest punct de vedere eram foarte apropiati, dar devenea ciudat cand avansam prea mult pe acest teritoriu interzis si descopeream lucruri care nu erau in regula.

Continuarea ... 

Partea a 12-a

Partea a 12-a vine curand!!!! In cel mult 2 zile voi publica urmatoarea parte a povestii dintre Alex si Cristian !!!

Pana atunci va las sa ascultati o melodie minunata. Este mai veche dar imi place la nebunie !