Eu si parintii mei...

Pe fundal Turning tables by Adele... caldura inabusitoare si un sentiment de melancolie... As vrea sa vorbesc astazi despre relatia mea cu parintii mei. Soc sau  nu, ei stiu de faptul ca sunt gay, si au aflat acest lucru in urma cu cativa ani cand eu aveam frumoasa varsta de 16 ani...

'


Cum s-a intamplat?...Pai simplu:)) nu va tineti niciodata jurnalele la vedere pentru ca parintii nu vor rezista tentatiei de a citi in ele, o pot spune din proprie experienta. Urat sau nu din partea lor, acum imi pare bine acum ca s-a intamplat asa pentru ca asa am avut ocazi sa imi dau seama ce parinti minunati am. Desi in prima faza cand m-au pus fata in fata cu probele am incercat sa neg, in cele din urma am recunoscut. Nu am putut sa ma uit in ochii mamei mele in acele momente, nu am putut sa mai aud nimic...eram prea rusinat, eram prea pierdut in regrete si pareri de rau si pentru un moment mi-am spus ca aceasta parte a vietii mele va muri in acea clipa. Dar ea m-a luat in brate, lacrimile au inceput sa imi siroiasca pe obraji si mi-am asezat capul pe umarul ei. Si-a trecut usor mana peste capul meu si cu vorbe calde mi-a spus sa ma linistesc, ca totul e in regula, ca totul a fost bine si va fi si de acum inainte, nimic nu se va schimba...Am si acum in minte acele cuvinte, acele cuvinte pe care nu o sa le uit niciodata, toata viata mea se va rezuma la acele cateva propozitii care m-au schimbat pentru totdeauna, M-au facut sa devii gay-ul mandru de el care sunt acum. Mama mi-a aratat ca indiferent de ce voi fi sau ce voi face eu voi ramane fiul ei, si asa este si in ziua de azi. 
Desi in primele zile dupa ce a aflat adevarul nu am avut curajul sa ma uit in ochii ei apoi am realizat ca ea ma privea tot la el si ca in inima ei eu eram tot copilul ei si nimic nu se schimbase... Cu tata a fost mai usor pentru ca el s-a comportat ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat si asta m-a ajutat mult pentru ca am stiu ca el ma vede la fel... Acum au trecut doi ani si ceva de atunci si lucrurile sunt ok...viata mea merge mai departe si ei ma sprijina in dorinta mea de a-mi gasi fericirea alaturi de un baiat. Nu e ceea ce si-au dorit pentru mine, simt asta uneori, poate ca si-ar dori ca eu sa fiu altfel, ar vrea sa aiba nepoti si sa nu am vreodata de suferit din cauza respingerii celorlalti, dar faptul ca eu sunt fericit ii face si pe ei fericiti...

Am niste parinti minunati....pe care sunt sigur ca si i-ar dori orice... SI II IUBESC!

Voi ce puteti spune de ai vostri? Stiu de voi? Vreti sa le spuneti? Cum stau lucrurile in cazul vostru?


11 comentarii:

buna ... ma inpresionat foarte mult ceea ce ai postat mai sus :) ... si eu sunt in aceeasi situatie ca si tine :) doar ca parintii mei nu stiu adevarul despre mine :( si nu cred ca as putea sa le spun asta vreodata .. cred ca i-as distruge :(....ii iubesc prea mult ca sa le pot spune asta .... buna treaba cu blogul ;);)

 

da, de cele mai multe ori e mai bine sa ascunzi ceea ce esti,dar cu viata ta cum ramane. ai de gand sa ramai asa sau te vei schimba de dragul lor?

 

hey;cred k ai niste parintii minunati daca chiar au reactionat astfel:D sper sa fie la fel si la mn daca o sa le spun vreodata adevarul alor mei:-ss:P:P

 
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
 

da,sunt un tip norocos din acest punct de vedere. Acum sa vedem cum vor privi situatia cand le voi spune si despre prietenul meu:)) dar nu cred ca va fi prea curand asta pentru ca imi e un pic jena... dar vom trai si vom vedea si va voi spune si voua, aici pe blog, cum a fost

 

daca nu au avut probleme cu faptul ca esti gay, sunt sigur ca vor dori sa l cunoasca si pe puiutu' tau cand la vei spune despre el;):* ai incredere, stiu eo:)):P:P;):*

 

Sa stiti ca depinde foarte mult de voi si ce relatie aveti cu parintii si depinde foarte mult de cat de deschisi sut ei la lucrurile de acest gen. imi pot imagina doar cat este de greu din prisma experientelor altora care sunt ca voi(prieteni buni de ai mei care nu au curajul sa vorbeasca cu parintii lor). Nu ii condamn pentru ca mentalitatea parintilor nostrii o stim cu totii si pe oamenii mari nu ii poti schimba chiar daca incerci sau nu. Nu cred ca ar fi distrusi cat dezamagiti, iar asta este greu de suportat. Parintilor le este frica de ceva ce nu pot intelege si nu pot controla de asta reactioneza urat, ciudat, agresiv. Nu stiu cum sa faca fata situatiilor dificile in viata, iar rezultatul stim foarte bine care este. Sa ai sustinerea unui parinte in momentul in care descoperi ca orientarea ta sexuala este diferita de a celorlalti este foarte important pentru echilibrul psihic al copiilor, adolescentilor care se confrunta cu confuzia, depresia si alte stari emotionale ce apar pe parcurs. Bravo celor care totusi au parinti intelegatori sunt cazuri destul de rare. Iar pentru restul dintre voi, ganditi-va ca sunteti oameni minunati la fel ca oricare altcineva poate ceva mai buni decat restul si aveti incredere in voi insiva. :)

 

Sensibil subiect ....sincer nu cred ca as avea de gand sa le spun alor mei ,nu am de ce ,in primul rand:sunt foarte inchisi la minte ,in al2-lea rand nu sunt asa apropiat de ei asta pentru ca nu i-am simtit aproape (am avut ceva probleme de sanatate si a trebuit sa am grija singur de mine nu au fost acolo pentru mine si pentru asta au scazut mult in ochii mei,),plus ca m-am mutat de la ei si dupa ce m-am mutat au facut niste chestii care m-au suparat si mi-au aratat adevarata lor fata.....nu pot spune ca nu tin la ei dar usor ,usor s-a cam instalat indiferenta(daca nu deveneam mai indiferent aveam sa sufar ,sa ma consum ca un prost sau ajungeam sa ii urasc si sa rup orice legatura asa ca am preferat sa nu pun la inima,sa ma distantez)

 

Jurnalul,jurnalul,sa nu va lasati telefonul fara parola daca stiti ca aveti mesaje cu baieti,mesaje care tin de orientarea voastra sexuala.
Mi s-a intamplat mie,am 16 anii,acum 5 lunii parinti mei au aflat intamplator controlandumi telefonul,ca sunt gay,nu au acceptat nici sub o forma acest lucru,a urmat o serie de certuri,dupa 2 saptamani ce au aflat ai mei ca sunt gay,a stiut intregul sat,parintii mei fiind dintr-un mediu rural,asa ca am fost nevoit sa imi schimb scoala,domiciliul,si acum locuiesc cu bunica,evident bunica nu crede ca sunt gay,asa ca trebuie sa imi ascund relatia cu prietenul meu,pe cat posibil,desigur dupa ce voi avea 18 anii,imi voi schimba domiciliul si voi locui singur,undeva cat mai departe de familia mea.
Desigur sunt si parinti care au o reactie mai buna,doar ca la sat lumea e inchisa,nu inteleg moda,ce sa mai vorbim de orientari sexuale.
Va urez succes in a le spune parintilor despre voi.

 

La mine a fost la fel înainte de Crăciun părinți mi au umblat în telefon de fata cu mine și au aflat ce sunt, au vrut sa ma ducă la politie, de și nu prea intelg de ce as merge acolo, ea a vrut sa ii dea la politie pe toți cu care am vorbit și ma obligat sa renunț la aceasta orientare, mereu i am pus pe ei pe primul loc și pentru ei am renunțat la mulți băieți ca să nu afle și ei în continuare ma obliga sa îmi fac o iubita, chiar dacă nu îmi doresc pentru ca nu simt nici o atracție, acum aștept doar sa fac 18 ani sa plec de parte și sa îmi fac viata mea

 

Trimiteți un comentariu

 
online counter